Asemănător cu castelele clasiciste din zona Pesta, fațada principală deține intrarea principală, marcată de șase stâlpi ionice și fronton cu timpanon. Deasupra acesteia se observă un atic cu blazonul mare al familiei. Clădirea simetrică, cu un singur nivel este compusă din două părți și are un hol central. Încăperile castelului au tavane cu ornamente din tencuială.

După naționalizare, clădirea s-a folosit ca și adăpost al copiilor aduși în România, victime ale războiului civil din Grecia, iar din 1951 castelul găzduiește Spitalul femeilor cu handicap. Teleki Károly a solicitat restituirea castelului.