• În urma reconstrucției din epoca baroc, edificiul și-a căpătat șarpanta în tip de mansardă cât și șirul de arcade curbate ale fațadei dinspre curtea interioară. În prezent, aripa de sud, pe care se afla poarta care dădea spre curte, deasupra căreia se afla turnul cu ceas, este în ruine. Din sec. al XIX-lea castelul a servit ca oficiu (tribunal, procuratură, închisoare, arhivă) sau chiar școală. Renovarea castelului este și azi în desfășurare. Incinta castelului găzduiește un muzeu dedicat armenilor din Transilvania.

  • Fortificaţia nouă, urma să preia rolul cetăţii medievale „Bálványos” din apropiere, pe care trezorierul o abandonase. Prima menţiune referitoare la cetatea Gherlei datează din 1539. Cel mai probabil, proiectantul şi constructorul cetăţii a fost arhitectul italian, Domenico da Bologna, care în 1540 se afla la Gherla.

  • Primul castel fortificat a fost construit de Gálfi, iar în 1742 contele István Mikes al II-lea (1708–1761) a construit aici, folosind elementele arhitecturale ale vechiului castel, un castel în stil baroc. În octombrie 1848 reședința a fost distrusă de trupele lui Simion Prodan, iar în 1854 a cumpărat castelul de la Benedek Mikes IV contele Imre Mikó de Hídvég (1805–1876), vărul lui Benedek. Noul proprietar a reconstruit castelul după planurile arhitectului clujean Anton Kagerbauer în stil neogotic, de inspiraţie romantică.

  • Conacul, cu coloanele în rezalit, prezintă o combinație interesantă între pridvorul cu arcade și terasă deschisă. Frontonul deasupra coloanelor amintește de stilul rococo. În centrul fațadei laterale, cele două aripi marginale ale clădirii închid o terasă deschisă.

  • Castelul a fost construit de Contele Pál Bethlen (1851–1935), fiul contelui Pál Bethlen (1798–1859) şi a contesei Mária Bethlen (1827–1876), care după finalizarea studiilor, a întreprins o călătorie mai lungă în străinătate, după care a făcut armata timp de 5 ani. La începutul anilor 1870 a revenit pe moşia lui din Beclean. Prima lui soţie a fost contesa Gabriella Rhédey (1861–1883), de la care s-a născut fata cu numele Ida (1880–1895), fata care a avut un destin tragic. Monumentul ei funerar este cea mai frumoasă piesă a cimitirului familiei Bethlen. Circumstanţele construirii castelului aflat în proprietatea lui Pál Bethlen sunt neclare.

  • În prezent, clădirea este în administrarea Consiliului Judeţean Bihor, având destinaţia de Centru şcolar pentru educaţie incluzivă pentru copii cu handicap.

  • Clădirea are planul în forma de L, are subsol și fațada îi este articulată de turnurile antice, asimetrice. Scara de piatră cu balustrada din fier forjat, situat între turnuri, asigură accesul în cele două aripi ale clădirii.

  • Porticul în trei axe, cu arcade, amplasat în rezalitul central, este un exemplu al arhitecturii baroce din Transilvania. În centrul frontonului ondulat se observă blazonul familiei. Pe fiecare parte a porticului, clădirea este în patru osii, deasupra ferestrelor cu obloane extinzându-se borduri în formă de arc.