Clădirea principală a castelului a fost construită pe lângă castelul mai vechi de către Keresztúri Kristóf în secolul al XVI-lea, în stilul renascentist. Castelul a devenit proprietatea familiei Kornis în 1602, când fata lui Keresztúri Kristóf, Keresztúri Kata, s-a însurat cu Kornis Boldizsár, un căpitan din Comitatul Trei Scaune. Ultimele modificări făcute la castel erau ordonate de Kornis Zsigmond, care adaugă două noi bastioane octogonale în partea nordică, reface turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai există și astăzi. În această perioadă are loc și redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. Intrarea în castel avea și o punte suspendată, care era ridicată în timpul nopții sau în caz de pericol, poartă încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis.

Descendenții familiei Kornis au trăit în castel până la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, deoarece în anul 1944 au fugit. Sătenii au devastat clădirea, iar ceea ce nu s-a putut fura, era incendiată. Colecția de 9000 de volume din bibliotecă era aruncată în Someș.

Formă de proprietate: restituit Gabriellei Kornis, care nu dispune de sumele necesare pentru reabilitare.