• Castelul de azi a fost probabil construit de Teleki György și de soția acestuia, Kendeffy Ilona, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Castelul era înconjurat de un parc deondrologic. Dintre cei trei copii ai lor, Blanka s-a căsătorit în 1888 cu Fáy Viktor, ei fiind proprietarii domeniului și la începutul secolului al XX-lea.

  • În spatele castelului, după modelul grădinilor engleze, la sfârșitul sec. XVIII s-a amenajat un parc. Arboretumul, care în prezent se află în stare degradată, conținea specii de arbori valoroase din Asia de Est. La capătul acesteia se afla castelul ”Bagoly” (Bufnița).

  • Pe fațada dinspre curte, pridvorul este flancat de câte o fereastră, cu închidere dreaptă, prevăzut cu ancadramente simple, obloanele acestora fiind vizibile și în ziua de azi.

  • Conacul s-a construit în stil neoclasic, fiind amplasat în spatele unei șosele vechi. Fațada principală, simplă și simetrică, este definită de un timpanon susținut de patru coloane simple, pătrate, iar pervazul acesteia este prevăzut cu crestături, acesta fiind singurul element decorativ al clădirii. Ferestrele și ușile cu șpaleți drepți, simple, fără ornament și acoperișul în două pante sunt reminiscențe ale barocului.

  • În ziua de azi, într-o parte a clădirii funcționează o cârciumă, iar celelalte părți sunt utilizate ca și locuințe.

  • În anii 1640-1642 castelul a fost extins şi modificat de către fiul lui Bethlen Farkas, scriitorul, istoricul și cancelarul Bethlen János (1613?-1678). În această perioadă, în partea de sud, s-a construit fațada principală cu arcade, peste care s-a construit loggia cu arcade plate și zidul de apărare care înconjoară castelul, cât și bastionul proiectat de Haller Gábor.

  • După perioada campaniei militare mongole, Brâncovenești a devenit proprietatea neamului Tomaj, respectiv al familiei descendente Losonci. Conform documentelor din acea perioadă, Brâncovenești deja făcuse parte din moșia lor în 1319. De la ei, castelul a fost moștenit de strămoșii familiei Losonci Bánffy, care au domnit timp de un secol și jumate. În 1467, familia a luat parte în rebeliunea împotriva regelui Mátyás și drept consecință au pierdut proprietatea, iar regele a dăruit castelul viteazului Ongor János, o rudă de-al lui din județul Hunyad (Hunedoara).

  • Conacul Biális, rămas nelocuit, a ajuns în proprietatea comunei și probabil prin împroprietărirea moştenitorilor, casa de locuit s-a transformat în Primărie. În timpul celor două Războaie Mondiale a fost folosit ca vestiar al armatei. Azi, în clădire se află sediul poştei și al Asociației de Composesorat. Consiliul local planifică reabilitarea clădirii.