Bazele castelului construit în stil renascentist au fost puse în secolul al XV-lea de către fiul lui Bethlen Miklós, Márk. Clădirea și bastionul circular cu un şir de basoreliefuri reprezentând arcaşii a fost construită în jurul unei curți de plan pătrat. O scară deschisă cu balustradă duce spre intrarea principală de la etaj. Castelul este unul dintre cei mai frumoși exemplari ai arhitecturii de locuire şi de apărare renascentiste din Transilvania, completate de vechile elemente gotice, mai ales de la capelă.
Castelul a fost construit în anul 1545 de Gáspár Bogáti în stil renascentist, cu un plan patrulater și patru bastioane masive la fiecare colț. La vremea respectivă a fost una dintre cele mai confortabile reședințe nobiliare din Transilvania cu ziduri de incintă împrejmuite de șanțuri de apă.
Colțurile pridvorului prezintă două stâlpuri masive, de formă pătrată, între ele fiind așezate stâlpuri simple, ornate la capăt cu secțiuni dreptunghiulare. Acestea susțin frontonul simplu, triunghiular al pridvorului. Intrarea în conac se face printr-o poartă cu scut de piatră și o poartă pentru călători, neutilizată azi.
Castelul este o clădire istorică, cu un plan neuniform și fațade variate, având un impact de ansamblu pitoresc. Clădirea are două intrări, putând fi accesată fie dinspre Mureș, cu caleașca, fie dispre pădure, pe jos. Elementul dominant al castelului îl constituie efectul de castel medieval, cu plan în formă de octogon, cu turn cu patru nivele, care se impune prin dimensiunile sale vaste.
La momentul construcției, conacul s-a prezentat ca o clădire cu două ori trei nuclee cu axa pidvor și bucătărie. În partea dreaptă a pidvorului (primul palat), la poarta curții și pe partea zidului de protecție a Bisericii Luterane, patronate de proprietari, se afla sufrageria și Casa Domnului, pe cealaltă parte aflându-se casa femeilor și a fetelor, de unde scările duceau spre grădina de flori.
Predecesorul castelului este conacul András din secolul al XV-lea, primul corp fiind construit în 1450. Reședința nobiliară a fost modificată și reconstruită de mai multe ori în secolele XVI-XVII. Una dintre aceste lucrări a fost făcută de Lázár János, atestată de o placă care datează din 1532. Conform tradiției, Bethlen Gábor și-a petrecut copilăria în acea clădire.
Clădirea în forma literei „L”, cu aripi aproape egale, are un singur nivel și este acoperită cu țiglă, având un acoperiș în două ape, țeșit. Aripa dinspre stradă este paralelă cu strada, iar partea dinspre curte este perpediculară cu strada. Pe fațada dinspre curte se extinde cel mai spectaculos element arhitectural al clădirii neornate, un hol deschis, cu arcade, prin care se pot accesa diferite încăperi ale conacului.
În anul 2009, clădirea a fost cumpărată de un tânăr arhitect din localitate, peste un an au avut loc lucrările de cercetare a zidurilor - pe la colțuri, pe fațadă s-au găsit elemente de arhitectură, motive florale renascentiste.
management de proiecte, management cultural
