• Pe fațada dinspre curte, pridvorul este flancat de câte o fereastră, cu închidere dreaptă, prevăzut cu ancadramente simple, obloanele acestora fiind vizibile și în ziua de azi.

  • Castelul din Zau de Câmpie, construit între 1908 şi 1912, e unul dintre castelele istoricizante târzii, care nu au mai urmărit caracteristicile unui singur stil istoric, deoarece la amurgul istorismului arhitecţii au îmbinat diverse forme istorice, în cazul nostru cele neogotice şi neoromanice. În ceea ce priveşte planimetria şi organizarea spaţiului, castelul din Zau de Câmpie corespunde pe deplin programului Asociaţiei Maghiare de Ingineri şi Arhitecţi din 1907, care a încercat să formuleze normele unui castel ideal în epoca respectivă.

  • Fortificaţia nouă, urma să preia rolul cetăţii medievale „Bálványos” din apropiere, pe care trezorierul o abandonase. Prima menţiune referitoare la cetatea Gherlei datează din 1539. Cel mai probabil, proiectantul şi constructorul cetăţii a fost arhitectul italian, Domenico da Bologna, care în 1540 se afla la Gherla.

  • Castelul are o formă în plan dreptunghiulară, este o construcție din cărămidă, cu un singur nivel, sub care se observă un subsol mare.Castelul are o formă în plan dreptunghiulară, este o construcție din cărămidă, cu un singur nivel, sub care se observă un subsol mare.

  • Castelul Haller a fost construit în secolul al XVII-lea și a fost pe rând în proprietatea mai multor familii nobiliare transilvane. În 1610 moșia împreună cu satul Ogra au intrat în proprietatea familiei Haller și au și rămas în proprietatea familiei timp de 300 de ani. Și-a primit forma actuală în secolul al XVIII-lea după transformarea conacului care se afla în locul actualului castel.

  • Vechiul castel din Cetatea de Baltă se afla lângă sat, într-o zonă mlăștinoasă de pe lângă râul Târnava, de aici vine denumirea românească a localității, Cetatea de Baltă. Cetatea a fost distrusă în timpul invaziei mongole iar noul castel a fost atestat documentar în 1321.

  • Structura clădirii cu un singur nivel este simetrică, iar axa centrală a fațadei vestice este accentuată de un portic cu timpanon, susținut de stâlpi. Pe ambele părți ale acestuia se observă câte cinci ferestre cu închidere dreaptă, iar în colțul clădirii câte o fereastră geamănă. Armonia fațadei estice se datorează celor 14 coloane simple, dorice.

  • Clădirile au și subsol, iar fațadele dinspre stradă, cu bază galbenă reprezintă partea cea mai ornată a clădirii. Aripa dreaptă are un rezalit central, fiind accentuat la margini cu decorații din piatră naturală și flancat de unsprezece ferestre. Aripa stângă are un aspect similar, însă are nouă ferestre.