Construcția primului castel în această locație a fost comandată de Alárdi Ferenc în secolul al XVI-a. În 1575, armatele lui Báthori István, principele Transilvaniei, au cauzat daune majore castelului. În 1610 familia Haller, originar din Nürnberg, au obținut proprietatea și au ridicat un castel nou din pietrele castelului ruinat. Construcția a fost începută de Haller István, însă a fost terminată numai în 1674 de către fiul său. Această clădire a fost distrusă pe timpul luptei de independență a lui Rákóczi.

Ruinele de azi al clădirii baroce, cu plan de bază în formă de U, a fost ridicată de către Haller Gábor în 1760. Stilul castelului are o strânsă legătură cu castelul Grassalkovich din Gödöllő. Acest lucru poate fi explicat prin strânsa legătură dintre cele două familii. Un rând de arcadă traversează lungimea fațadei din curte. Partea cea mai accentuată a clădirii este una asemănătoare centrului unui pavilion locată pe axa clădirii. Odinioară a fost acoperită de o mansardă spectaculoasă din lemn, ridicată etajat în direcția curții pe trei axe. Castelul a fost cândva împrejurat de mai multe grădini, căsuțe, mese din piatră, lacuri mici.

Familia Haller a deținut clădirea până 1945, când puterile comuniste au preluat controlul. În locul proprietarilor deportați castelul naționalizat a găzduit locuințe, școli, iar mai târziu a devenit o magazie. Mobilierul, covoarele scumpe, piesele de artă plastică - au dispărut toate. Până la urmă, clădirea neîntreținută a fost jefuită complet de orice obiect valoros. Fiecare piesă de lemn, inclusiv parchetul din clădire a fost folosită ca lemn de foc, țiglele s-au furat, sobele s-au distrus. Parcul s-a ruinat așa de mult încât nu se recunoaște deloc.

Raport de proprietate: După un proces legal de zece ani început după 1989, moștenitorii familiei Haller: Haller Ilona și soțul ei, au recuperat castelul strămoșesc și au dăruit-o arhiepiscopiei romano-catolice din Alba Iulia.