După prima căsătorie eșuată, încheiată cu Erzsébet Kállay, din localitatea Nagykálló/Ungaria, scriitorul Miklós Jósika (II.) s-a retras în acest castel. Miklós a construit mai multe clădiri agricole cât și alte clădiri, și a reînviat domeniul. Apoi, castelul a fost moștenit de fiul lui Miklos, Leó (1827-1887), care i-a lăsat castelul fiicei sale, baronoasa Irén Jósika (1853-1940). Revoluționarii din '48 au deteriorat castelul, astfel în ultima treime a secolului XIX s-au necesitat alte lucrări de construcție.

S-a păstrat ușa semicirculară și cele două ferestre semicirculare, cu deschidere spre fațada principală. Deasupra acestora se observă ancadramente simple. Fațadele posterioare și marginale ale clădirii sunt simple, fără ornamente. Fațada posterioară a castelului formează litera U, o aripă fiind mai scurtă și mai îngustă, decât cealaltă. Unele părți ale clădirii sunt rezultatul unor construcții ulterioare. După naționalizare, castelul a fost folosit de către Cooperativa Agricolă de Producție din localitate, iar astăzi găzduiește depozitele companiilor private. Restituirea castelului nu s-a solicitat de către familie, astfel viitorul acestuia este incert.