Moștenitorii familiei au intentat proces și s-au luptat mai mulți ani pentru redobândirea proprietății, însă, de fapt, ei nu erau interesați de castel, care era aproape complet distrus, ci mai degrabă de o compensație bănească. Nu se știe rezultatul procesului, însă se știe că asociația ar dori să vândă proprietatea și în prezent ar exista multe persoane care ar fi interesate să cumpere moșia: agenții de brokeraj, persoane fizice, atât de naționalitate maghiară, cât și română. Cu toate acestea, cumpărarea moșiei de către Consiliul Local și utilizarea acesteia în scop comunitar, nu este posibilă. Se spune, că în 1940, când a revenit „lumea maghiară”, granița țării ar fi trebuit să fie trasat de-a lungul râului Târnava, astfel Chendu Mare nu ar fi fost inclus în aceasta. Dar fiindcă contele Somsics, o personalitate semnificativă în Ungaria, și-a avut proprietatea în acest loc, și soția și copii lor trăiu aici, la cererea acestuia, s-a făcut o excepție și s-a trasat granița după localitatea Chendu Mare.