Castelul Rákóczi-Bánffy, Gilău
  • Codul din lista monumentelor:
  • CJ-II-a-B-07673
  • Adresă:
  • comuna Gilău, sat Gilău, str. Principală
  • datare:
  • secolul al XV.-lea
  • Formă de proprietate:
  • proprietate privată

Cetatea care se află azi la Gilău cel mai probabil a fost construită în secolul al XV-lea. Castelanul acesteia se menționează pentru prima dată într-un document din 1439.

Terenul a fost în proprietatea episcopiei din Oradea, după aceea a episcopiei Transilvaniei. În anul 1556 cetatea a intrat în posesia cabinetului. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea familia Kendi a devenit proprietarul. În 1594 aici s-au executat domnii Kendi Ferenc și Bornemissza János, la dorința principelui Báthory Zsigmond. În 1599 Mihai Viteazul a demolit Gilău împreună cu alte localități. În anul 1605 Bocskai István a cucerit cetatea. În perioada revoluției Rákóczi curuții asediau cetatea pentru mult timp, însă numai după alegerea lui Rákóczi Ferenc al II-lea au reușit să o cucerească. Contele Losonczi Bánffy Dénes, principalul jupân din Dăbâca a devenit noul proprietar. În 1702 Gróf Bánffy György, guvernatorul Transilvaniei a ținut aici nunta strălucitoare a fiicei sale. De-a lungul timpului castelul a suferit deteriorări. În 1836 etajul doi a fost demolat iar, în 1861, acoperișul s-a ars într-un incendiu. După acest incendiu șanțurile de apărare cu apă au fost astupate și în jurul clădirii s-a creat un parc. În jur de 1850 cetatea avea noi și noi proprietari pe rând. Mai târziu, în 1911, familia Bánffy a reîncăpătat-o și clădirea a suferit modificări mari. Până în 1948 cetatea era în posesia familiei Barcsay, fiindcă Bánffy Katinka s-a căsătorit cu Barcsay Tamás.

După Al Doilea Război Mondial mobilierul original s-a nimicit total. În 1951 clădirea din parcul castelului a devenit oficiu de administrație publică, iar clădirea castelului a fost folosită pentru tabere de copii, după aceea, începând din 1960 până în 2002 a fost folosită ca școală a copiilor cu dizabilități. De atunci clădirea este goală. Renovarea castelului ar costa mult prea mult, însă comunitatea maghiară locală este interesată în repararea clădirii și folosirea ei cu scop cultural. Conform legii privind restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada regimului socialist, Barcsay Tamás, profesor de istorie, care trăiește acum în Canada, a revendicat castelul în anul 2002.

Curtea interioară a castelului are o formă dreptunghiulară și în fiecare colț se află câte un turn, iar formele și mărimile acestora nu sunt aceeași. Turnurile din partea de sud-est și nord-vest sunt rotunde, iar turnul din sud-vest are formă hexagonală și turnul din nord-est are o rază mai mică, un plan rotund și s-a construit mai în spatele fațadei principale. Intrarea principală se află în aripa de est, iar cealaltă intrare se află în aripa de nord. Ușile care leagă încăperile au fost închise, astfel că acestea pot fi accesate numai din curte. Ferestrele se deschid în mod normal din perețile exterioare. Coridorul suspendat leagă toate fațadele, mai puțin fațada nordică. Există cinci scări care duc la etaj, trei sunt exterioare, doi sunt interioare.

Formă de proprietate: Barcsay Tamás a reintrat în posesia castelului în anul 2012; proprietarul actual al castelului este omul de afaceri Nagy Elek.

 

Cum ajungeți aici?