Fațada principală dinspre est a castelului cu două etaje, construit în stil baroc, este accentuată de un balcon sprijinit de șase stâlpi. Monumentul istoric este compus din două aripi: aripa principală cu o fațadă cu zece axe este întretăiată de o aripă mai scurtă. Fațadele nordice și sudice ale aripii mai lungi se termină cu un fronton cu linii spirale, în a cărui vârf se află un motiv de scoică. Aripa transfersală este acoperită cu un acoperiș tip mansardă, pe care se observă un balcon din fier forjat. Fațada principală este accentuată de balconul susținut de șase stâlpuri clasice, iar în partea de sud, de ornamentele arhitecturale în stil neobaroc.

Fațada nordică a castelului, cu vedere spre grădină, este prevăzută de o terasă, delimitată cu balustradă din fier forjat, la margini fiind situate vaze decorate cu scene mitologce și biblice.Ferestrele castelului au coronamente drepte, excepție făcând ferestrele de la etaj și ferestrele de la parter, situate pe fațada nordică, care au închidere semicirculară. Castelul are două case de scări, cea mare, aflată lângă aripa transversală și cea mică, aflată în capătul sudic al castelului. Azi, singurul lucru care amintește de atmosfera de odinioară a castelului este doar sala de mese situată la parter. Castelul este înconjurat de un parc dendrologic de mai multe hectare. Acest parc conține numeroase specii rare de arbori, precum arbori de lalele, salcii și fagi roșii. În parc se observă și un lac potrivit pentru plimbări cu barca, iar participanții taberelor de artă ținute în parc, au amenajat aici și câteva statui din lemn.

După 1945, clădirea a fost naționalizată și în clădire a funcționat un orfelinat, o școală de inginerie agricolă, apoi în clădire s-a mutat sediul Cooperativei Agricole. Din 1982, castelul a intrat în posesia Partidului Comunist Român și a fost amenajat ca reședință prezidențială. După schimbarea regimului, clădirea a fost preluată de Ministeriul Culturii și găzduia Centrul de Cultură Arcuș până nu demult.