Clădirea castelului datează din secolul al XVIII-lea, dar luând în considerare modificările efectuate și nenumăratele reconstruiri, se poate spune că această clădire s-a format cu mult mai târziu.
Ruinele castelului renascentist Martinuzzi se găsesc la câteva sute metri de biserica reformată a satului Vințu de Jos, pe o mică înălțătură la confluența râurilor Mureș și Pianu. Pe locul lor se afla o mănăstire înființată de ordinul Dominican. Când orașul agrar, Vințu de Jos, a devenit proprietatea episcopului Martinuzzi György, dregător al Transilvaniei, acesta a inițiat demolarea mănăstirii, respectiv construirea unui castel din materialul obținut din demolare.
Primul conac, care reprezintă baza conacului de astăzi, a fost construit în 1600, de către fiul lui Fráter Pál I, István I. Conacul, care era utilizat ca și grânar, apoi timp de mai multe decenii a stat vacant, are în prezent 12 încăperi.
S-a construit pe de-o parte din conacului Vitez și pe de altă parte din fragmentele de piatră ale bisericii medievale aflate în ruină. În prezent colțul din partea stângă funcționează ca și cabinet medical, iar restul parterului este împărțit în apartamente mici. Etajul este gol.
Conacul cu două etaje cu pridvor a fost construit din cărămidă. Pe frontonul triunghular se vede data de 1918. Acoperișul în două ape țeșit este acoperit cu țiglă. Nimeni nu locuiește aici, proprietarii îl folosesc ca și casă de vacanță.
Castelul cu patru bastioane de colț s-a construit în anii 1600. În anul 1848 revoluționarii români au incendiat castelul, astfel forma de azi l-a căpătat în urma reclădirii de după această dată. Construcția medievală a fost acoperită în anul 1852, și cel mai probabil camerele de colț s-au construit după aceaastă dată. Dintr-o placă din piatră cu inscripția 1862, se deduce că lucrările de construcții au fost finalizate la această dată.
Castelul de principat de odinoară a fost construit de Bocskai György și fiul său, Bocskai István, între anii 1569 și 1572. Castelul a avut nenumărați proprietari de-a lungul secolilor. Doar bastioanele pătrate și câteva segmente de zid au rezistat până în zilele de azi.
Jurist
