Inițial, pe fațada principală a clădirii cu formă în plan dreptunghiulară se afla un pridvor cu brâu median, susținut de arcade cu terminație semicirculară, la mijloc aflându-se un portic deschis, cu arcade, susținut de doi pilaștri și doi stâlpi.
Fațadele construcției sunt perfect simetrice, perechile ferestrelor de la parter se pot găsi și la etaj. Elementele decorative ale tavanului sunt formate doar din dungile orizontale și verticale finisate din tencuială.
Conacul care a servit drept grădiniță și în ultimele decenii a suferit mari ravagii, se află în proces de renovare. Grădina, odinioară frumoasă și unică, cu plante rare, astăzi, se află deasemenea într-o stare neglijată.
După elementele arhitecturale simple și puține și structura conacului, data construcției conacului ar putea fi plasată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Construcția și mobilarea conacului se leagă deja de numele lui Albert Petrichevich-Horváth, care datorită loialității lui față de Curtea de la Viena, între anii 1840–60 și-a construit o carieră strălucită în administrație.
Odinioară, conacul era înconjurat de un gard de cărămidă, cu tencuială albă, de fiecare parte a porții aflându-se câte un loc pentru ședere. În partea sudică a proprietății se află conacul, construit din lemn, în prezent acoperit cu țiglă. Clădirea are două intrări, intrarea pe ușa principală se face prin porticul din lemn, cu vedere spre sud, iar cealaltă intrare se află în partea vestică.
După naționalizare, în conac s-au mutat diferite instituții de stat, care au lăsat clădirea să se degradeze. Din fericire, după 1989, clădirea a ajuns în posesia unui întreprinzător, care a investit o sumă mare de bani pentru restaurarea acesteia. Să sperăm că într-o zi, această clădire extraordinară va radia de frumusețea de odinioară.
Bijuteria satului Ozd este castelul care se află pe o creastă deasupra satului și care este primul lucru care întâmpină vizitatorul. Circumstanțele construirii castelului sunt incerte - unele surse susțin că a fost construit de Radák István în primul trimestru al secolului al 17-lea, alții susțin că ar fi fost construit de Radák István (II.) în 1682, sau de Pekry Lőrinc la sfârșitul secolului al 17-lea.
Istoric de artă
