Conacul poartă amprenta stilului clasicist, terenul este înconjurat de un gard de piatră. Conacul are formă în plan dreptunghiulară, are două nivele și un subsol, și are un acoperiș piramidal. În fața intrării principale se ridică un pridvor cu timpanon.

În prezent, clădirea găzduiește biblioteca comunei. Pe zidul acesteia se află o placă memorială a lui Pünkösty Gergely, maiorul care a desființat iobăgia în Transilvania.

Conacul se află în partea de nord a localității, pe terasa unui afluent al Râului Negru, pe un teren ușor înclinat. Clădirea cu forma în plan pătrată, divizat în patru și acoperit cu țiglă are un acoperiș abrupt, piramidal.

Conacul a fost restaurat în anul 2005 în vederea amenajării camerei meoriale ale lui Kazinczy Ferenc, înnoitor de limbă și cea a cântărețului Fráter Lóránd „căpitanul muzician”. În 2008, în incinta conacului s-a amenajat camera memorială a lui Csiha Kálmán, episcopul reformat care a fost sclav pe timpul comunismului. În camerele neutilizate s-a amenajat un muzeu de istorie locală.

Clădirea cu un singur nivel, dar relativ mare, cu formă dreptunghiulară are intrările situate pe cele două părți mai scurte. Intrarea principală era prin porticul susținut de stâlpuri, situat pe fațada principală dinspre est, iar cealaltă intrare, cu pridvorul de lemn, situat pe fațada vestică, făcea posibilă accesul dinspre curte. De la naționalizare, conacul găzduiește un cămin de bătrâni.

Scândurile cu ornamente stuc, care jucau rolul unui tavan, s-au deteriorat, motiv pentru care azi se observă o replică a acestui tavan. Deasupra pridvorului se află un fronton în stil baroc, tot o copie a originalului care s-a prăbușit. Fațada este ornată cu decorații de stucătură.

Clădirea avea un vârf ascuțit, un acoperiș în două ape teșit, învelit cu țiglă „Bodoc”. Mijlocul fațadei sudice este accentuată de un pridvor de piatră, simplu, boltit, cu ferestre boltite, cu acoperiș în două ape.

Conacul, construit din piatră și cărămidă, are șapte încăperi, având o suprafață totală de 340 metri pătrați. Elementul care accentuează clădirea este pridvorul delimitat de patru stâlpuri, aflat în partea de sud. Proprietarul actual a renovat întreaga clădire.

În anul 2009, clădirea a fost cumpărată de un tânăr arhitect din localitate, peste un an au avut loc lucrările de cercetare a zidurilor - pe la colțuri, pe fațadă s-au găsit elemente de arhitectură, motive florale renascentiste.

O poartă de piatră, înaltă, cu două nivele, acoperit cu țiglă desparte terenul conacului de strada principală a satului. Odinioară, pe poarta mare se ridica un fronton trilobat. Pe frontonul central, pe câmpul înconjurat de colute arcuite, în stil baroc, se putea citi anul construcției.

Clădirea are forma în plan dreptunghiulară, iar pridvorul de pe fața principală, rezalitele de colț de pe fațada posterioară și holul închis cu geamuri, fac referire la originea clădirii din secolul al XVII-lea. Tot la această dată face referire și inscripția de pe placa de piatră, așezat pe frontonul în segment de cerc al pridvorului.

În anii 1700, clădirea cu două celule s-a extins cu o cameră mai mare. Acoperișul cu rupere de pantă, inițial în patru ape, s-a demolat, iar în urma lucrărilor de renovare s-a restaurat doar masa acestuia.

Fațada principală a conacului, așezată pe latura de vest, este asimetrică. Intrarea principală este flancată de cinci ferestre pe partea stângă și trei ferestre pe partea dreaptă. Dintre toate ferestrele, trei sunt oarbe, acestea fiind perpendiculare cu pereții despărțitori.

Moștenitorii au încercat să recupereze conacul, dar încercarea lor a fost zadarnică, astfel la ora actuală conacul se află în proprietatea localității. În prezent, se așteaptă potențiali investitori în vederea amenajării clădirii în scop social.

Conacul cu forma în plan dreptunghiulară, cu acoperiș în patru ape are nivelul parterului înălțat. Fațada clădirii este dominată de rezalitul din partea dreaptă, din a cărui două ferestre mari, una s-a transformat în ușă. În partea stângă, colțul clădirii imită un turn.

Conacul Teleki și clădirile adiacente au fost construite la începutul secolului al XVIII-lea.