Pe fațada principală a clădirii originale, puțin la stânga de axa centrală, se află un portic sprijinit de doi stâlpi cu margini șanfretate. Aspectul fațadei principale sugerează faptul că, cu ocazia construirii aripii nord-estice, fațada ornată inițial s-a simplificat.

Până în toamna anului 2006, adică momentul restituirii castelului proprietarilor inițiali, în clădire a funcționat școala generală a localității Hodod, care după restituire, s-a mutat într-o clădire nouă. Încă înainte de restituire, în vara anului 2006, proprietarul renovează parțial acoperișul castelului și drenează apa din jurul clădirii, dar fiindcă nu a finalizat lucrările de reparație, clădirea prezintă și azi, în mai multe locuri, infiltrații de apă.

Conform fotografiei lui Gönczi Ferenc, datată în 1931, poarta mică care dădea spre conac era construită în stil baroc. Conacul era construit din piatră și cărămidă, aspectul acestuia fiind reprezentat de porticul boltit, cu fronton trilobat, aflat în centrul fațadei principale.

Clădirea în forma literei „L”, cu nivel de parter înălțat și cu subsol, este înconjurată de un postament înalt, pe care se află ferestre de subsol. Fațada dinspre stradă este dominată de pilaștri cu capitel și bază.

Colțurile pridvorului prezintă două stâlpuri masive, de formă pătrată, între ele fiind așezate stâlpuri simple, ornate la capăt cu secțiuni dreptunghiulare. Acestea susțin frontonul simplu, triunghiular al pridvorului. Intrarea în conac se face printr-o poartă cu scut de piatră și o poartă pentru călători, neutilizată azi.

Trei Sate se află la 26 de km distanță sud-est de Târgu Mureș, pe partea dreaptă a râului Târnava Mică. Conacul construit în secolul al XVIII-lea funcționeză azi ca muzeu al satului.

Conacul a fost construit în 1846 de către Dráveczky Gyula, în stil clasicist.

În clădirea renovată funcționează o grădiniță, iar școala generală poartă numele de „Endes József”. Fațada conacului păstrează placa memorială cu inscripția (în traducere liberă): „aici s-a născut, a trăit și a murit ENDES JóZSEF, maior în 1811-1806, eroul revoluției maghiare din 1848-49.”

Fațada principală a clădirii cu forma unei litere „E” este precedată de un portic deschis, cu arcade și cu fronton triunghiular, care azi se află într-o stare de ruină. Cele două frontoane ale rezalitului marginal au o formă trapezoidală și conțin trei ferestre de aerisire. Conacul are un acoperiș în două ape.

Clădirea neoclasică are un portic proeminent, a cărui timpane sunt susținute de două stâlpuri groase. Ancandramentele sub ferestre au fost date jos, dar ancandramentele de tencuială situate pe tavan s-au păstrat, asemenea celor două dulapuri cu geamuri din sala de mese.

Din porticul aflat pe partea de vest a clădirii, se poate intra într-un hol închis, din care se deschide o sală de mese spațioasă. În partea de sud se găsesc două dormitoare, și în afară de acestea, restul încăperilor au și subsol.

Conacul, cu coloanele în rezalit, prezintă o combinație interesantă între pridvorul cu arcade și terasă deschisă. Frontonul deasupra coloanelor amintește de stilul rococo. În centrul fațadei laterale, cele două aripi marginale ale clădirii închid o terasă deschisă.

Conacul fiind construit pe un deal, partea veche a acestuia a fost transformată în două nivele. Chenarele ferestrelor datează din primele decenii ale secolului al XIX-lea.

Primul conac, care reprezintă baza conacului de astăzi, a fost construit în 1600, de către fiul lui Fráter Pál I, István I. Conacul, care era utilizat ca și grânar, apoi timp de mai multe decenii a stat vacant, are în prezent 12 încăperi.

Conacul Fráter Béla a fost construit la începutul secolului XIX, în stil clasicist.

Clădirea cu forma în plan dreptunghiulară, cu acoperiș în două ape inițial avea un portic cu arcade. Partea din dreapta porticului a fost construit de Fráter Lóránd. Acestea încă sunt vizibile într-o fotografie din 1930.